Legislația în vigoare la data publicării acestui articol stabilește modalitățile de organizare a securității și sănătății în muncă în funcție de numărul de salariați existenți la nivelul angajatorului.
1. Angajatorii care au cel mult 9 lucrători
În măsura în care, la nivelul organizației, există cel mult 9 salariați, activitatea privind securitatea și sănătatea în muncă poate fi organizată cu ajutorul unui serviciu extern sau chiar de către angajator. În acest ultim caz, angajatorul este cel care se va ocupa de efectuarea tuturor formalităților stabilite de lege, precum întocmirea unui plan de prevenire și protecție sau efectuarea instruirilor necesare (la angajare și periodice).
Angajatorul va putea organiza chiar el SSM-ul numai dacă sunt îndeplinite o serie de condiții:
Prima condiție
Activitățile desfășurate la nivelul angajatorului nu sunt dintre cele enumerate expres în anexa 5 la normele de aplicare, cum ar fi: (i) activităţi care produc concentraţii ridicate de praf de siliciu; (ii) activităţi care implică riscuri electrice la înaltă tensiune; (iii) activităţi de producere a băuturilor distilate şi a substanţelor inflamabile; (iv) activităţi de pază şi protecţie.
A doua condiție
Angajatorul trebuie să își desfășoare activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere.
A treia condiție
Angajatorul a urmat cel puţin un program de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată minimă de 40 de ore şi conţinutul reglementat expres în normele de aplicare.
În lipsa unor reglementări exprese, verificarea ultimelor două condiții ar trebui să se facă în persoana asociatului unic sau a unuia dintre asociați.
2. Angajatorii care au între 10 și 49 de lucrători
Similar cu situația angajatorilor care au cel mult 9 lucrători, activitatea de prevenire și protecție va putea fi organizată printr-un serviciu extern sau chiar de către angajator, dacă sunt îndeplinite cele 3 condiții de mai sus.
În plus față de situația angajatorilor care au cel mult 9 lucrători, este necesar ca riscurile identificate să nu poată genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces ori invaliditate.
3. Angajatorii care au între 50 și 249 de lucrători
În această situație, angajatorul trebuie să desemneze unul sau mai mulţi lucrători responsabili în domeniul securității și sănătății în muncă ori să organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire şi protecţie pentru a se ocupa de activităţile interne din zona SSM.
Prin excepție, nu pot fi numiți lucrători, ci este necesară organizarea unui serviciu intern de prevenire şi protecţie, atunci când activitățile desfășurate la nivelul angajatorului sunt dintre cele enumerate expres în anexa 5 la normele de aplicare (exemplificate la punctul 1 de mai sus).
Este important de avut în vedere faptul că, deși este permisă apelarea la serviciile unui prestator SSM extern, obligația de a avea un lucrător desemnat sau un serviciu intern există în continuare. Cu alte cuvinte, lucrătorul desemnat sau serviciul intern trebuie să funcționeze în paralel cu serviciul extern contractat de către angajator.
4. Angajatorii care au 250 de lucrători sau mai mulți
Atunci când numărul de salariați depășește pragul anterior, de 249 de lucrători, angajatorii sunt obligați să înființeze un serviciu intern de prevenire și protecție. La fel ca la punctul 3 de mai sus, serviciul intern de prevenire și protecție trebuie să funcționeze în paralel cu serviciul extern, ceea ce înseamnă ca apelarea la serviciile unui prestator extern nu înlătură obligația de înființa și menține serviciul intern.
5. Lucrătorii desemnați
Dacă te afli în ipoteza de la punctul 3, adică ai între 49 și 250 de lucrători și nu desfășori acele activități cu risc ridicat, vei putea să numești unul sau mai mulți salariați care să fie responsabili de activitățile din zona SSM.
Pentru a face acest lucru, este necesar să acorzi atenție respectării condițiilor de mai jos:
Prima condiție
Salariatul pe care îl desemnezi trebuie să aibă un contract individual de muncă cu normă întreagă. Asta înseamnă că nu vei putea angaja un salariat part-time sau un salariat temporar, pus la dispoziție de un agent de muncă temporară, care să desfășoare aceste activități.
Deși legislația nu reglementează expres interdicția de a angaja un salariat temporar, aceasta rezultă din: (i) faptul că normele de aplicare fac referire la angajarea printr-un contract individual de muncă – fiind diferit de contractul de muncă temporară; (ii) faptul că activitatea de prevenire și protecție are un caracter permanent, nefiind specifică unei misiuni temporare, pentru care ar putea fi angajat un salariat temporar.
A doua condiție
Salariatul desemnat are studii în învăţământul liceal filiera teoretică în profil real sau filiera tehnologică în profil tehnic și a urmat un curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată de cel puţin 80 de ore și cu tematica reglementată expres de lege.
Este util de avut în vedere că salariatul desemnat va putea să desfășoare și alte activități reglementate prin fișa postului, chiar dacă nu au legătură cu securitatea și sănătatea în muncă.
6. Serviciul intern de prevenire și protecție
Dacă te afli în ipoteza de la punctul 4 și ai 250 de lucrători sau mai mulți, va fi necesar să înființezi un serviciu intern de prevenire și protecție, cu respectarea următoarelor condiții:
Prima condiție
Conducătorul serviciului intern de prevenire și protecție trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de studii: (i) absolvirea, în domeniile fundamentale: ştiinţe inginereşti, ştiinţe agricole şi silvice, cu diplomă de licenţă sau echivalentă, a ciclului I de studii universitare, studii universitare de licenţă, ori a studiilor universitare de lungă durată sau absolvirea cu diplomă de absolvire a studiilor universitare de scurtă durată; (ii) curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată de cel puţin 80 de ore și cu tematica reglementată expres de lege; (iii) absolvirea cu diplomă sau certificat de absolvire, după caz, a unui program de învăţământ postuniversitar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată de cel puţin 180 de ore.
A doua condiție
Ceilalți lucrători care fac parte din serviciul intern trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca lucrătorii desemnați – vezi punctul 5.
A treia condiție
Spre deosebire de lucrătorii desemnați, cei care fac parte din serviciul intern (inclusiv conducătorul) trebuie să desfăşoare numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult activităţi complementare cum ar fi: prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului.
Așadar, nu vor putea fi alocate sarcini suplimentare acestor salariați.
7. Concluzii
Vei putea întotdeauna să apelezi la prestatori externi de servicii SSM, însă va trebui ca, în paralel cu serviciul extern, să numești lucrători desemnați sau să organizezi un serviciu intern de prevenire și protecție, dacă ai între 50 si 249 de lucrători, respectiv 250 sau mai mulți. Dacă ai mai puțin de 50 de lucrători, vei putea apela la servicii externe fără să fie necesară desemnarea unor salariați responsabili intern.
